Am inceput sa privesc inceputul

E o zi cu soare.Au mai fost si altele  de atatea ori dar acum razele imi par de o lumina puternica ca si cum m-ar imbratisa strans cu multa iubire,de fapt asta si face soarele si nu doar cu mine,cu noi toti.
E 2012,maestrii mesajelor subliminale au avut grija sa ne impartaseasca cu grija ideea unui sfarsit.De fapt este doar inceputul,inceputul nostru de a da nastere unui inceput.
Fara sa fi cautat in mod special acest lucru imi apar in cale tot mai multe semne ale unei schimbari.Chiar de la oamenii care si –au schimbat garderoba,poate parea banal la prima vedere dar eu vad ca oamenii vor sa se simta mai mult ei insisi chiar si prin infatisare,pana la urma este valul care da forma sufletului.Unii isi doresc sa treaca anotimpul iernii,nu e nimic gresit in asta desi trebuie sa acceptam schimbarile naturii asa cum sunt ele,dar si in aceasta dorinta a lor eu vad schimbarea,faptul ca vor sa simta mai mult soarele,sa fie mai multa lumina ,sa poata alerga desculti si liberi printr-o ploaie calda de vara,sa poata inalta zmei spre cer si baloane in forma de inima,cu alte cuvinte sa-si retraiasca o zi autentica a copilariei lor.
De asemenea am observat despartirea inevitabila de falsii prieteni,vad tot mai mult oameni care apreciaza adevarata valoare a prieteniei ,satuli de a fi inconjurati de multi oameni doar pentru a nu se simti singuri sau pentru a crea o imagine de succes.Cred ca toti isi dau seama in final ,ceea ce conteaza cu adevarat si ca o adevarata legatura este bazata doar pe iubire si cand spun asta ma refer la iubirea neconditionata,atunci cand esti atat de fericit doar pentru ca ii oferi o bucata din marul pe care il mananci celui de langa tine,ca poti sa –i oferi un zambet atunci cand are nevoie,ca poti sa-l asculti si de asemenea sa-i vorbesti ceva din suflet . Sa fii fericit doar pentru ca ai intalnit o anumita persoana si sa-i constientizezi rolul sau in calatoria pe care ai ales s-o faci,numita viata.
Ma uit la documentare si vad cu o oarecare uimire dar si bucurie in acelasi timp,vietuitoare salbatice care se comporta ca niste veritabile animale de companie in jurul oamenilor.Cel mai probabil vom ajunge sa crestem lei in loc de pisici ,n-ar fi nimic rau in asta,ar fi inca o dovada ca nimic nu are limite si ca comunicarea adevarata are loc la nivel sufletesc.
Ascult oameni in fiecare zi si observ ca le este dor.Unora le este dor de mare,altora de o simpla reteta de mancare iar altora de mangaiere. Ei tanjesc dupa acel moment in care cineva sa te mangaie si prin asta sa –ti comunice cat de mult te iubeste.Poti mangaia pe cineva doar printr-o simpla privire.Privirea care mangaie seamana cu ochii bunicei care desi nu ai fost cuminte se uita cu blandete dandu-ti sentimentul ca esti protejat si iubit indiferent de actiunile pe care le faci si pe care le alegi,privirea aceea care lacrimeaza atunci cand te vede pentru ca se bucura cu adevarat si se simte implinita sa te regaseasca,privirea care tremura de emotie atunci cand urmeaza sa faci un pas important al vietii tale,privirea aceea care se uita intens la tine pentru ca are incredere in ceea ce esti,privirea care iti sterge lacrimile cu acea lumina care sclipeste din interior.

Ce simti cand tii pe cineva de mana?

Eu simt caldura,simt conexiune si simt ca ma reconectez cu mine insami,ca nimic nu ma poate desprinde de ceea ce emana.
Las mana intinsa si palma mea deschisa.Cred in mine .Cred in voi !