Pe tron din poezii

Ti-am faurit un tron din poezii

In cafeneaua fara timp

Porti conversatii cu poeti de altadata

Se scald versuri in universuri mii

Iar chemarea-ti in iubirea neschimbata.

Nu cred ca toamna te mai recunoaste

Ai in maini lastari de visini vii

Te regasesc parca pe prispa

Unde bunicii imi cantau linisti

In jocul scanteilor zglobii.

Nu-ti mai intoarce privirea

Tu esti pentru a privi in sus

Acolo unde-ti  asterni ganduri

Torcand norii pe stelarul fus.
Prevestit e surasul nemuritor

Cititorule,tu,cel din viitor

Visele nu-ti mai sunt tacere

Le imprimi pe harti ingeresti

Hai,aseaza-te pe tron de poezie

In mijlocul simplitatii firesti.