O primavara indestructibila

 Cand intelegem cine suntem cu adevarat devenim liberi. Sa iubesti florile in timp ce pe chip cad fulgi de nea intr-un numar  infinit,inseamna sa intelegi transformarea, sa le simti atingerea rece in timp ce se preschimba in stropi calzi  de ploaie. Daca nu acceptam transformarea ,atunci iubirea pentru flori devine durere si asteptare.

 Sa deschizi fereastra in timp ce e furtuna si sa realizezi ca in tine exista o primavara indestructibila ,inseamna sa intelegi ca nimic din ceea ce nu lasi sa te atinga,nu o poate face.

Sa mergi prin viscol in timp ce vantul taios iti aspreste orice urma de zambet,inseamna sa inveti sa iubesti si mai mult soarele si sa nu renunti sa crezi, sa nu te intorci niciodata spre intuneric ci  sa iubesti atat de mult lumina incat de fiecare data cand deschizi ochii ,sa iti fie stralucire si calauza.

 Cand e zgomot,buzele sa iti rosteasca doar cuvinte pline de intelepciune si iubire,sufletul sa iti devina izvor de liniste,curaj si bine. Iar cand e tacere, sa i te alaturi si sa te asculti.

Cand e iubire, sa o urmezi oriunde ar duce dar mai ales sa o lasi sa te duca spre tine!